Physical-Geographical Conditions of the Cuejdiu Valley and Their Importance in the Formation of Cuejdel Lake

Chapter

Abstract

It is necessary to integrate the Cuejdel Brook and the catchment areas of Cuejdel Lake as a part of the hydrographic basin of Cuejdiu River. The analysis of physical-geographical conditions from the Cuejdel Valley and their role in the formation of Cujdel Lake emphasize a number of factors that led to the destabilization of the versants and generated the slide complex. It is important to mention the role of: geological factors (flysch layers with clay and argillaceous-marl deposits and compact sandstones), relief (relief energy >300 m, declivity 30°–50°), rainfall regime (cumulated pp. 05–07. 1991—741.4 mm), hydrography (Order IV—Horton Strahler classification) and the structure of valleys (transversal/longitudinal on the general direction of lithologic layers), bioedaphic cover (deciduous, coniferous and mixed forests—96.2%), and last but not least, the anthropic factor (the density of forest exploitation road network 10.67 km/km2). The list of factors that led to landslides can be completed by the earthquake from 1990 (5.4° Richter).

Keywords

Flysch Landslide dam Trigger factors Land use Cuejdel valley 

References

  1. Apăvăloae M, Apostol L, Pîrvulescu I (2001) Caracteristici ale umezelii aerului din Subcarpații Moldovei. Luc Sem Geogr D Cantemir—Univ Alexandru Ioan Cuza, Iași 19:227–235Google Scholar
  2. Apăvăloae M, Apostol L (2002) Durata de strălucire a soarelui în Subcarpații Moldovei. Luc Stat Stejaru, S Geogr 11 (Piatra Neamț)Google Scholar
  3. Apostol L (2004) Clima subcarpaților moldovei. Suceava University Publishing, SuceavaGoogle Scholar
  4. Atanasiu I (1939) Contributions à la stratigraphie et la tectonique du Flysch marginal Moldave. Ann Sci Univ Jassy 25 (Bucharest)Google Scholar
  5. Atanasiu I (1943) Les faciés du Flysch marginal dans la partie moyenne des Carpathes Moldaves. Ann Inst Geol Rom 22 (Bucharest)Google Scholar
  6. Athanasiu S (1905) Asupra stratigrafiei Muntelui Stînişoara. Bull Soc Sci Ann 14 (Bucharest)Google Scholar
  7. Athanasiu S, Macovei G, Atanasiu I (1927) La zone marginale du Flysch dans la partie inferiéure du bassin de la Bistriţa. Assoc Géol Carp, II-éme réunion, Guides des excursion, BucharestGoogle Scholar
  8. Baroi C (2012) Gârcina, pagini de monografie (Gârcina, monographic pages). Cetatea Doamnei Publishing House, Piatra NeamţGoogle Scholar
  9. Băncilă I (1955) Paleogenul zonei mediane a flişului. Bull Sci Acad Rom 7(4) (Bucharest)Google Scholar
  10. Băncilă I (1958) Geologia Carpaţilor Orientali. Scientific Publishing, BucharestGoogle Scholar
  11. Băncilă I, Papiu VC (1962) Asupra litologiei sedimentelor cretacice din anticlinalul Cârnu–Valea Țiganilor (Regiunea Bicaz) I. Complexul inferior; II. Complexul superior, DS Inst Geol 45 (Bucharest)Google Scholar
  12. Băncilă I, Hristescu E (1963) Linia externă şi linia pericarpatică dintre valea Sucevei şi valea Trotuşului. Asoc Geol Carp–Balk 5, Editura Tectonică, BucharestGoogle Scholar
  13. Botez C, Nichita O, Ionesi I, Iorga N, Căruntu C (1967) Studiul geochimic comparativ între stratele de Bisericani de pe valea Bistriţei şi cele de pe valea Humorului. Stud Cerc Geol Geofiz Geogr–S Geol 12(1) (Bucharest)Google Scholar
  14. Dumitrescu I (1952) Studiu geologic al regiunii dintre Oituz şi Coza. Ann Com Geol 24 (Bucharest)Google Scholar
  15. Filimon T, Damian A (1965) Geologia regiunii Bicaz-Piatra Neamţ. SSNG Com Geol 3 (Bucharest)Google Scholar
  16. Filipescu MG (1936) Recherches géologiques entre la valée du Teleajen et la vallée de la Doftana. Ann Inst Geol Rom 17 (Bucharest)Google Scholar
  17. Filipescu MG, Draghinda I, Mutihac V (1962) Contribuţii la orizontarea şi stabilirea vârstei şisturilor negre din zona mediană a flişului Carpaţilor Orientali. Com Acad RP Rom 1 (Bucharest)Google Scholar
  18. Gâştescu P (1963) Lacurile din Republica Populară România–geneză şi regim hidrologic. Romanian Academy Publishing House, BucharestGoogle Scholar
  19. Grasu C, Catană C, Grinea D (1981) Quelques considérations pétrogénétiques sur les dysodiles oligocénes des Carpathes Orientales Roumaines. Anal Sci Univ Alexandru Ioan Cuza Iaşi, S Geol–Geogr 27 (Iaşi)Google Scholar
  20. Grasu C, Catană C, Grinea D (1988) Flişul carpatic–Petrografie şi consideraţii economice. Editura Tehnică, BucharestGoogle Scholar
  21. Ichim I (1969) Contribuţii la studiul geomorfologic al versanţilor din sud-estul Munţilor Stânişoarei. Lucr Stat Cerc Stejarul 2 (Pângăraţi-Neamţ)Google Scholar
  22. Ichim I (1972) Văile elementare din Munții Stânișoarei și raportul lor cu structura și litologia. Stud Cerc Geol Geofiz Geogr, S Geogr 19(2):175–182Google Scholar
  23. Ichim I (1973) Rôle de la structure et de la lithologie dans la morphologie des vallées des Monts Stânişoarei. Stud Geomorph Carp–Balc 7 (Bucharest)Google Scholar
  24. Ichim I (1979) Munţii Stânişoarei–studiu geomorfologic. Romanian Academy Publishing House, BucharestGoogle Scholar
  25. Ichim I, Rădoane N, Rădoane M (1996) Procese geomorfologice cu intervale de recurenţă mare în arealul munţilor flişului. Exemplificări din Judeţul Neamţ (Geomorphological process with high frequences in flysch mountains area. Examples from Neamț County). In: Studii şi cercetări—Extras 8, Muzeul de Ştiinţe Naturale Publishing, Piatra-Neamţ, p 15Google Scholar
  26. Idriceanu T, Ionesi L, Iorga N, Erhan V (1967) Contribuţii la studiul mineralogic şi sedimentologic al argilelor roşii din zona şisturilor negre. SSNG Com Geol 4 (Bucharest)Google Scholar
  27. Ionesi L (1971) Flişul paleogen din bazinul văii Moldovei. Romanian Academy Publishing House, BucharestGoogle Scholar
  28. Ionesi L (1982) Asupra limitei Eocen-Oligocene în flişul extern carpatic. Luc Sci Univ Alexandru Ioan Cuza Iaşi–Cobălcescu G (Iaşi)Google Scholar
  29. Ionesi L, Tocorjescu M (1968) Date microfaunistice asupra limitei Cretacic superior-Paleogen în flişul extern din bazinul văii Moldovei. Anal Sci Univ Alexandru Ioan Cuza Iaşi, S Geol–Geogr 14 (Iaşi)Google Scholar
  30. Ionesi L, Grasu C (1976) Asupra prezenţei unităţi Vrancea între Suha Mare şi Nemţişor. Ann Muz St Nat Piatra Neamţ, S Geol–Geogr 3 (Piatra Neamţ)Google Scholar
  31. Ionesi L, Gheaţă N (1978) Vârsta stratelor de Gura Șoimului din semifereastra Humorului. Ann Muz St Nat Piatra Neamţ, S Geol–Geogr 4 (Piatra Neamţ)Google Scholar
  32. Ionesi L, Bogatu L (1986) Contribuţii asupra litostratigrafiei şi biostratigrafiei Formaţiunii de Gura Șoimului din semifereastra Bistriţa. Ann Muz St Nat Piatra Neamţ, S Geol–Geogr 5 (Piatra Neamţ)Google Scholar
  33. Joja T (1952) Structura geologică a flişului marginal din regiunea Suha Mică şi Suha Mare. DS Inst Geol 36 (Bucharest)Google Scholar
  34. Joja T, Chiriac M (1964) Asupra prezenţei unor amoniţi în Stratele de Hangu din flişul extern de la Putna. Stud Cerc Geol Geofiz Geogr, S Geol 9(1) (Bucharest)Google Scholar
  35. Joja T, Mirăuţă E, Alexandrescu G (1968) Harta geologică 1:200000, L-35-IX, No 13, Piatra Neamţ–Notă explicativă, Inst Geol (Bucharest)Google Scholar
  36. Joja T, Manoliu E (1970) Sur le présence d’une faune d’ammonites dans les Schistes noirs de l’anticlinal Horaița–Doamna, dans le ruisseau Sarata aux environs de la ville de Piatra Neamț. Rev Rom Geol Geophis Géogr, S Géol 14(2) (Bucharest)Google Scholar
  37. Macovei G, Atanasiu I (1925) Structure géologique de la vallée de la Bistriţa. CR Inst Géol Roum 8 (Bucharest)Google Scholar
  38. Macovei G, Athanasiu S, Atanasiu I, (1927) La zone marginale du Flysch dans la partie inferiéure du bassin de la Bistriţa. Assoc Géol Carp, II-éme réunion, Guide des excursion, BucharestGoogle Scholar
  39. Matei V, Brustur T, Grinea D, Stamate I, Catană C (1986) Nisipuri cuarţoase miocene din zona Calu–Tazlău—Consideraţii geochimice şi tehnico-economice. Ann Muz Nat Piatra Neamţ, S Geol–Geogr 5 (Piatra Neamţ)Google Scholar
  40. Micu M (1979) Nouvelles données sur la stratigraphie et la tectonique du flysch externe du bassin de la Suceviţa. DS Inst Geol Geofiz 46 (Bucharest)Google Scholar
  41. Mihu–Pintilie A, Romanescu G (2011) Morphometric and morphological suitability of the relief from the Crucii (Cuejdel) Lake basin (Stânişoarei Mountains). In: Pandi G, Moldovan F (eds) Proceedings of the air and water components of the environment, vol 1. Babeș–Bolyai University, Cluj, 18–19 March 2011, pp 305–313Google Scholar
  42. Mihu-Pintilie A, Romanescu G, Stoleriu C (2012) Morpho–bathymetric parameters of recess Crucii (Cuejdel) Lake (Stânişoarei Mountains). In: Pandi G, Moldovan F (eds) Proceedings of the air and water components of the environment, vol 1. Babeș–Bolyai University, Cluj, 23–24 March 2012, pp 445–452Google Scholar
  43. Mihu-Pintilie A, Romanescu G, Stoleriu CC, Nicu IC, Asăndulesei A, Schmaltz E (2014) Natural dam lakes from Cuejdiu watershed (Stânișoarei Mountains)—Non–invasive methods used for bathymetric maps. In: Gâştescu P, Marszelewski W, Breţcan P (eds) Proceedings conference of the water resources and wetlands, vol 1. Tulcea, 11–13 September 2014, pp 130–137Google Scholar
  44. Minea I, Romanescu G (2007) Hidrologia mediilor continentale–Aplicaţii practice. Demiurg Publishing House, IaşiGoogle Scholar
  45. Mirăuţă O (1962) Stilul tectonic al flişului marginal şi al molasei subcarpatice din regiunea Piatra Neamţ. DS Com Geol 48 (Bucharest)Google Scholar
  46. Mirăuţă O (1969) Stratigrafia şi structura Miocenului subcarpatic din regiunea Moineşti–Tazlău. DS Inst Geol 54(3) (Bucharest)Google Scholar
  47. Mirăuţă O, Mirăuţă E (1964) Stratigrafia flişului cretacic şi paleogen din valea Cuiejdului şi valea Horaiţei. DS Com Geol 5(1) (Bucharest)Google Scholar
  48. Mutihac V, Ionesi L (1974) Geologia României. Editura Tehnică, BucharestGoogle Scholar
  49. Olaru L (1978) Cercetări asupra distribuţiei stratigrafice a microflorei în flişul palegen dintre văile Bistriţei şi Trotuş. Mem Inst Geol–Geofiz 27 (Bucharest)Google Scholar
  50. Olteanu C (1952) Cercetări geologice între valea Bistriţei, pârâul Cuiejdiu şi pârâul Pângărăcior. DS Inst Geol Rom 36 (Bucharest)Google Scholar
  51. Olteanu C (1953) Revizuiri geologice la sud de Piatra Neamţ. DS Inst Geol Rom 37 (Bucharest)Google Scholar
  52. Papiu VC (1960) Petrografia rocilor sedimentare. Editura Știinţifică, BucharestGoogle Scholar
  53. Papiu VC, Alexandrescu G, Țăranu E (1967) Studiul mineralelor grele din seria argilelor vărgate din pânza şisturilor negre. DS Inst Geol Geofiz 62(1) (Bucharest)Google Scholar
  54. Papiu VC, Alexandrescu G, Iosof V (1983) Considérations sur le genèse des schistes argileux bigarrés (Vraconien-Turonien) du flysch des Carpathes Orientales de Roumanie. Ann Inst Geol Geofiz Carp–Balk 62 (Bucharest)Google Scholar
  55. Polonic P, Polonic G (1968) Direcţii de transport în molasa helveţiană dintre valea Sucevei şi valea Trotuşului. DS Com Geol 54(1) (Bucharest)Google Scholar
  56. Rădoane N (2002) Un nou lac de baraj natural în bazinul Bistriţei Moldoveneşti-Lacul Cuejdel. Stud Cerc Geograph 49:76–82Google Scholar
  57. Romanescu G (2000) Limnologie şi Glaciologie-Partea I Limnologie. Suceava University Publishing, SuceavaGoogle Scholar
  58. Romanescu G (2009a) Trophicity of lacustrine wetlands on the Carpathian territory of Romania. a case study from the East Carpathian mountains. Luc Sem Geogr D Cantemir, Univ Alexandru Ioan Cuza Iași 29:5–13Google Scholar
  59. Romanescu G (2009b) Trophicity of lacustrine waters (lacustrine wetlands) on the territory of Romania. Lakes–Reservoirs Ponds—Rom J Limn 3:62–72Google Scholar
  60. Romanescu G (2009c) The physical and chemical characteristics of the lake wetlands in the central group of the east Carpathian Mountains. Lakes Reservoirs Ponds—Rom J Limn 4:94–108Google Scholar
  61. Sandu I, Pescaru VI, Poiană I (2008) Clima României. Romanian Academy Publishing House, BucharestGoogle Scholar
  62. Săndulescu M, Săndulescu J (1964) Aspecte stratigrafice şi structurale ale flişului paleogen din regiunea Ghelinţa. DS Com Geol Rom 49(1) (Bucharest)Google Scholar
  63. Stoica C (1944) Paleogenul din zona Sibiciului. Rev Muz Geol–Min 8(1) (Cluj)Google Scholar
  64. Stoica C (1953) Stratele de Gura Șoimului. Anal Univ CI Parhon 2 (Bucharest)Google Scholar
  65. Ştefan P (1974) Asupra prezenţei lui Inoceramus tuberculatus în Stratele cu inocerami din flişul extern. Anal Sci Univ Alexandru Ioan Cuza Iaşi, S Geol–Geogr 20 (Iaşi)Google Scholar
  66. Turculeţ I (1971) Inoceramus inconstans Woods em Studert, în Stratele cu inocerami de la Pângăraţi (unitatea de Tarcău). Luc Stat Stejaru, S Geol–Geogr 4 (Piatra-Neamţ)Google Scholar
  67. Vinogradov C, Pârvu G, Bomboe P, Negoiţă V (1983) Petrografia aplicată a rocilor detritice. Romanian Academy Publishing House, BucharestGoogle Scholar
  68. Zăvoioanu I (1978) Morfometria bazinelor hidrografice. Romanian Academy Publishing House, BucharestGoogle Scholar

Copyright information

© Springer International Publishing AG, part of Springer Nature 2018

Authors and Affiliations

  1. 1.Interdisciplinary Research Department—Field Science“Alexandru Ioan Cuza” University of IaşiIaşiRomania

Personalised recommendations