Advertisement

GeoJournal

, Volume 55, Issue 2–4, pp 631–653 | Cite as

Environmental protection in the Apuseni Mountains: The role of Environmental Non-Governmental Organisations (ENGOs)

  • Mircea Buza
  • Levente Dimen
  • Grigor Pop
  • David Turnock
Article

Abstract

The Apuseni Mountains constitute one of the most interesting parts of the Carpathians in terms of landscape, biodiversity and culture. Yet dislocations are now severe and there are development threats which also require a significant response. On the one hand there are some severe pollution problems associated with mining areas developed in the communist period which require remedial action and the cases of Roşia Montana and Zlatna are discussed. On the other hand, there are forest and pasture zones – especially the Padiş Plateau – which are coming under heavy pressure from farmers seeking to enhance their incomes following the decline of mining and manufacturing which has left many households without salaries. At the same time, tourist pressure is growing. Actions are already being taken to limit pollution damage and develop sustainable landuse practices. There is a national park project linked with nature reserves comprising picturesque landscapes, a rare flora and fauna and distinct geological and palaeotological formations (including fossil ice). There are major tourist attractions and with proper management they could become part of a development programme of the countryside. However it is essential that all stakeholders adopt sustainable practices and this means that official programmes – including the future national park authority administration's work in environment protection and tourism management – are backed up by Environmental Non-Governmental Organisations (ENGOs). The paper reviews their diverse activities and concludes that they are making a very substantial contribution in ensuring that the potentials of isolated regions can be utilised in a manner consistent with nature conservation.

Alba County protected natural areas regional development tourism 

Preview

Unable to display preview. Download preview PDF.

Unable to display preview. Download preview PDF.

References

  1. Abrudan I. and Turnock D., 1999: A rural development strategy for the Apuseni Mountains, Romania. GeoJournal 46: 319–336CrossRefGoogle Scholar
  2. Agentia Dezvoltare Regionala Nord Vest (ADRNV), 2000: Planul de Dezvoltare Regionale (Planul Na¸tional de Dezvoltare 2000–2002) ANDR, Bucharest.Google Scholar
  3. Badea L., 2001: Muntii Apuseni în perspectiva raporturilor natura-societate promovate de conceptul dezvoltarii durabile. In: Maftei M. (ed.), Simpozionul european: statul socioeconomic al comunitatilor montane din Europa de astazi cu privire speciala la doua areale central-europene: Alpii Transilvaniei (Muntii Apuseni, Romania) şi Tirolul (Austria şi Italia). Editura Ars Docendi, Bucharest, pp. 25–28.Google Scholar
  4. Balteanu D., 2000: Present day geomorphological processes and environmental change in the Romanian Carpathians. In: Balteanu D., Ielenicz M. and Popescu N. (eds.), The Geomorphology of the Carpatho-Balcan Region: Proceedings of the Carpatho-Balcan Conference 1998. Ed.Corint, Bucharest, pp. 123–128.Google Scholar
  5. Balteanu D. and Popescu C., 1994: Dezvoltarea durabila: de la concept la o posibila strategie de dezvoltare a României', Ştudii şi Cercetşri de Geografie 41: 11–18.Google Scholar
  6. Batinas R.H., 2000: Degradarea calitatii apei râului Arieş ca urmare a deversarilor de ape uzate industriale de la exploatarea miniere: Roşia Montana, Abrud şi Baia de Arieş. Geographica Timisiensis 8–9: 123–33.Google Scholar
  7. Bleahu M.D., 1969: Cîteva considera¸tiuni asupra dezvoltarii turistice a Muntilor Apuseni. In: Tufescu V., Badea L. and Dragomirescu S. (eds.), Lucrarile colocviului national de geografie turismului Institutul de Geologie-Geografie, Bucharest, pp. 130–136.Google Scholar
  8. Bleahu M.D. and Bordea S., 1981: Muntii Bihor–Vladeasa. Editura Sport-Turism, Bucharest.Google Scholar
  9. Bran F., Florina D. and Simon T., 1998: Economia turismului ¸si mediul inconjurator. Editura Economica, Bucharest.Google Scholar
  10. Buza M., 2001a: Protected natural areas in Alba County: a prerequisite for regional development. In: Surdeanu V. (ed.), Geography within the Context of Contemporary Development. Napoca Star, Cluj-Napoca, pp. 88–100.Google Scholar
  11. Buza M., 2001b: Ariile naturale protejate din judetul Alba: premisa esen¸tiala a dezvoltarii regionale. In: Maftei M. (ed.), Simpozionul european: statul socioeconomic al comunitatilor montane din Europa de astazi cu privire speciala la doua areale central-europene: Alpii Transilvaniei (Muntii Apuseni, România) şi Tirolul (Austria ¸si Italia). Editura Ars Docendi, Bucharest, pp. 63–70.Google Scholar
  12. Calin D., 1998: Masivul Muntele Mare: punctul somital. Muntii Carpati 2(7), 51–53.Google Scholar
  13. Câmpeanu-Sonea E., 2001: Turism rural si agroturism în Muntii Apuseni: implicatii economice. In: Maftei M. (ed.), Simpozionul european: statul socioeconomic al comunitatilor montane din Europa de astazi cu privire speciala la doua areale central-europene: Alpii Transilvaniei (Muntii Apuseni, România) şi Tirolul (Austria 7#x015F;i Italia). Editura Ars Docendi, Bucharest, pp. 32–37.Google Scholar
  14. Chauvin P., 1997: La protection de la nature au service du développement rural: l'exemple de la haute vallée de l'Arieş dans les Monts Apuseni Université de Pau et des Pays de l'Adour, Institute Universitaire Professionalisé: Aménagement de Développement Territorial, Pau.Google Scholar
  15. Cianga N., 1997: Hidrotermalismul şi amenajarea turisticş a spatiului geografic în România. Studia Universitatis Babeş-Bolyai: Seria Geographia 42: 219–224.Google Scholar
  16. Cocean P., 1980: Valorificarea turistica a carstului din Muntii Apuseni Terra 12(2) 25–29Google Scholar
  17. Cocean P., 1984: Potenşial economic al carstului din Mti. Apuseni Editura Academiei RSR, Bucharest. Google Scholar
  18. Cocean P., 1988: Chei şi defile în Munti Apuseni. Editura Academiei RSR, Bucharest.Google Scholar
  19. Cocean P., 1995: Peşterile României: potenşialul turistic. Editura Dacia, Cluj-Napoca.Google Scholar
  20. Cocean P. and Bojor M., 1997: Particularitati ale dezvoltarii turismului în statiunea Geoagiu-Bai. Studia Universitatis Babe¸s-Bolyai: Seria Geographia 42: 225–229.Google Scholar
  21. Cocean P. and Onac B.P., 1996: L'impact anthropique sur le karst desMonts Apuseni. Studia Universitatis Babeş-Bolyai: Seria Geographia 41: 38–43.Google Scholar
  22. CRSE, 1997: Plan de amenajare a teritoriului judetului Bihor. CRSE, Oradea.Google Scholar
  23. Cocean P. and Silvestru E., 1993: Re-balancing of karst landscapes affected by mining activities. In: Muica C. and Turnock D. (eds.), Geography and Conservation. Geography Institute, Geographical International Seminars 1, Bucharest, pp. 93–98.Google Scholar
  24. Floca L., Mihaiescu R. et al., 1999: Industrial environmental impact on rural area in Turda–Câmpia Turzii region. In: Surd V. (ed.), Rural Space and Regional Development. Editura Studia, Cluj-Napoca, pp. 235–241.Google Scholar
  25. Fundatia Ecotop, 1996: Carte verde a judetului Bihor. Fundatia Ecotop, Oradea.Google Scholar
  26. Gubbins B., 2001: The life and journeys of the Moti: a sustainable way of living in the Apuseni Mountains of Romania. Report to the Tifflus Mobility Project, Morpeth.Google Scholar
  27. Iacob G., 1988: Structura valorificarea ¸si conservarea patrimoniului forestier al Mun¸tilor Apuseni. Studii şi Cercetari de Geografie 35: 29–38.Google Scholar
  28. Iacob G., 1996: Considera¸tii geografico-istorice privind cultul Ortodox din România. Studii şi Cercetari de Geografie 43: 5–11.Google Scholar
  29. Ianoş I., 1999: The impact of transition on the mountain agriculture of Alba County (Apuseni Mountains). Analele Universitatis Bucureşti: Geografie 48: 49–62.Google Scholar
  30. Ianoş I., 2000: Less-favoured areas and regional development in Romania. In: Horvath G. (ed.), Regions and Cities in the Global World Centre for Regional Studies, Pécs, pp. 176–191.Google Scholar
  31. Ianovici V., 1976: Geologia Muntilor Apuseni. Editura Academiei RSR, Bucharest.Google Scholar
  32. Ion-Tudor C., 1998: Romanian rural tourism joins the international circuit. Romanian Business Journal 5(16): 16.Google Scholar
  33. Ileana C. and Popa M., 2001: Aspecte ale polutrii apelor in judetul Alba. Annales Universitatis Apulensis: Topografie-Cadastru 1: 109–114.Google Scholar
  34. Josan N., Petrea R. and Petrea D., 1997: Landslidings impact upon the functionality in the roads of communications in the Apuseni Mountains. Studia Universitatis Babeş-Bolyai: Seria Geographia 42: 93–96.Google Scholar
  35. Lascu V., 1997: Parcul Na¸tional al Mun¸tilor Apuseni: repercursiuni posibile asupra dezvoltarii socio-economice regionale. CRSE, Oradea.Google Scholar
  36. Mac I. and Ripeanu M., 1996: Changes in the Romanian landscape as a result of voluntarist activities. Studia Universitatis Babeş-Bolyai: Seria Geographia 41: 32–37.Google Scholar
  37. Mahara G. (ed.), 1999: Potentialul turistic al bazinului hidrografic al Cri7#x015F;ului Repede. Editura Universitatii din Oradea, Oradea.Google Scholar
  38. M652–53h652–54ra G. and M652–55h652–56ra T., 1982: Rezerva¸tiile ¸si monumentele naturale din judetul Alba. Terra 14(2): 23–27.Google Scholar
  39. Mihailescu I. and Ciobanu C., 1990: Poluarea industriala solurilor şi a vegetatiei forestiere in Zona Zlatna. Revista Padurilor 105: 129–35.Google Scholar
  40. Mihaiescu R. and Floca L., 1999: Shifting in environmental problems in transition period: mountain area (Apuseni). In: Surd V. (ed.), Rural Space and Regional Development. Editura Studia, Cluj-Napoca, pp. 246–251.Google Scholar
  41. Moise L. 2001: Contributia Ministerul Lucr652–63rilor Publice şi Amenajarii Teritoriului la dezvoltarea socioeconomica a localitatilor din Muntii Apuseni. In: Maftei M. (ed.), Simpozionul european: statul socioeconomic al comunitatilor montane din Europa de astazi cu privire speciala la doua areale central-europene: Alpii Transilvaniei (Muntii Apuseni, România) şi Tirolul (Austria şi Italia). Editura Ars Docendi, Bucharest, pp. 13–16.Google Scholar
  42. Muica C., Zavoianu I. and Dumitrascu M., 1999: Modificarea antropică a peisajului în Muntii Apuseni: efecte pozitive şi negative. Revista Geografica 6: 80–86.Google Scholar
  43. Munteanu D., 1980: Abundenta şi biomasa populatiilor de pasari din Masivul Vladeasa. Studii şi Cercetari: Biologie şi Biol.Anim. 32(2): 185–190.Google Scholar
  44. Munteanu D., 2000: Romania. In: Heath M.F. and Evans M.I. (eds.), Important Bird Areas in Europe: Primary Sites for Conservation. Bird Life International, Newbury, pp. 481–501.Google Scholar
  45. Nica.-A., 2001: Aspecte privina apartenenta zonei Muntii Apuseni la trei regiuni de dezvoltare. In: Maftei M. (ed.), Simpozionul european: statul socioeconomic al comunitatilor montane din Europa de astazi cu privire speciala la doua areale central-europene: Alpii Transilvaniei (Muntii Apuseni, România) şi Tirolul (Austria şi Italia). Editura Ars Docendi, Bucharest, pp. 17–24.Google Scholar
  46. Niculescu G., 2000: The Borascu levelled surface: a major landmark in the geomorphological evolution of the Romanian Carpathians. In: Balteanu D., Ielenicz M. and Popescu N. (eds.), The Geomorphology of the Carpatho-Balcan Region: Proceedings of the Carpatho-Balcan Conference 1998. Ed. Corint, Bucharest, pp. 13–19.Google Scholar
  47. Pacurar A., 1997: Un aspect du passé de l'agriculture en Roumanie: les terrasses agricoles. Studia Universitatis Babeş-Bolyai: Seria Geographia 42: 207–209.Google Scholar
  48. Park Silva, 1992: Studiu de constituire şi amenajare a Parcul National Apuseni. Park Silva, Timi¸soara.Google Scholar
  49. Pop C., 1997a: Parcul National al Muntilor Apuseni: arie protejatacu obiective de management încadrate in categoria II IUCN. Clubul Ecologic Transilvania, Cluj-Napoca.Google Scholar
  50. Pop C., 1997b: Vacanta în nordul Muntilor Apuseni: catalogul agroturistic. Club Ecologic Transilvania, Cluj-Napoca.Google Scholar
  51. Pop C. and Togor G. 1997: Zona turistica Padiş: monografie. Club Ecologic Transilvania, Cluj-Napoca.Google Scholar
  52. Popescu N., 1998: Drumuri moteşti. Muntii Carpt 2(7) 30–34.Google Scholar
  53. Popescu-Arge73x015F;el I., 1977: Muntii Trascaului. Editura Academiei RSR, Bucharest.Google Scholar
  54. Popescu-Argeşel I., 1984: Valea Arieşului. Editura Sport–Turism, Bucharest.Google Scholar
  55. Popov S., Lubieniechi S. and Slee R.W., 2001: Opportunities and Constraints for Rural Development in România. Scottish Agricultural College, Aberdeen.Google Scholar
  56. Prida T. and Gyemant A., 2001: Habitat traditional şi mutatii demografice în Mun¸tii Apuseni: studiu de caz – comuna Sohodol. In: Maftei M. (ed.), Simpozionul european: statul socioeconomic al comunitatilor montane din Europa de astazi cu privire speciala la doua areale centraleuropene: Alpii Transilvaniei (Muntii Apuseni, România) şi Tirolul (Austria şi Italia). Editura Ars Docendi, Bucharest, pp. 113–123.Google Scholar
  57. Puscariu V. and Boscaiu N., 1981–1982: Viitorul parc national al Muntilor Apuseni. Ocrotirea Naturii şi a Mediul Inconjurator 25: 165–178; 26: 5–13.Google Scholar
  58. Roman B., Simtimbrean A. and Wollmann V., 1982: Aurari din Munptii Apuseni. Editura Sport-Turism, Bucharest.Google Scholar
  59. Roman S. and Benea M., 1998: Muntii Bihor: Vladeasa – traversare pe bicicleta. Muntii Carpati 2(7): 26–27.Google Scholar
  60. Rusu M., Marghitaş M., Munteanu V., Balutiu C., Paulette L., Popa M. and Tudoran A., 2001: Contributii la cunoasterea acumularii metalelor grele (Pb, Cd, Cu, Zn) în solurile şi vegetaşia zonei Zlatna. Annales Universitatis Apulensis: Topografie-Cadastru 1: 101–107.Google Scholar
  61. Rusu T., 1981: La grotte des ours de Chişcau (Monts Apuseni). Revue Roumaine de Géographie 25: 193–204.Google Scholar
  62. Rusu T. and Cocean P., 1992: Contributii la studiul sistemului carstic Ocoale-Ghetar-Dobreşti (Muntii Bihorului). Studii şi Cercetari de Geografie 39: 37–44.Google Scholar
  63. Şerban G. 2000: Utilizarea lacurilor de acumulare de pe Someşul Cald pentru alimentare cu apa. In: Popa N. (ed.), Regionalism and Integration: Culture Space Development. Editura Brumar, Timişoara, pp. 381–389.Google Scholar
  64. Şerban R., 1993: Impactul uzinei 'Ampellum' Zlatna asupra calitatii aerului: prezent şi perspective. Mediul Inconjurştor 4(1), 41–48.Google Scholar
  65. Sîntimbrean A., 1989: Muzeul mineritului din Roşia Montanş. Editura Sport-Turism, Bucharest.Google Scholar
  66. Smejkal G., 1982: Padurea şi poluarea industriala. Editura Ceres, Bucharest.Google Scholar
  67. Sorocovschi V., 1997: Trasaturile hidrice ale Muntilor Vladeasa. Studia Universitatis Babeş-Bolyai: Seria Geographia 42: 139–145.Google Scholar
  68. Stefanut I., Benchea-Paraschiv T. and Deutsch X., 1996: Gârda de Sus. Editions 'De La Democratie', Bruxelles.Google Scholar
  69. Stirban M., Osvath T. and Deliu C., 1980: Estimari comparative al in-fluen¸tei poluarii asupra potentialului reproductiv al fagetelor din valea Ampoiului. Buletinul Centrului de Cercetari Biologice, Cluj Napoca 20: 376–386.Google Scholar
  70. Surd, V., 1992: Sistemele de asezari din Muntii Apuseni. Studii Universitatis Babeş-Bolyai: Seria Geographia 32, 92–100.Google Scholar
  71. Surd V. and Turnock D., 2000: Romania's Apuseni Mountains: safeguarding a cultural heritage. GeoJournal 50: 285–304.CrossRefGoogle Scholar
  72. Tont G., 2001: În Muntii Apuseni mai aşteptam legi în favoarea motilor. In: Maftei M. (ed.), Simpozionul european: statul socioeconomic al comunitatilor montane din Europa de astazi cu privire speciala la doua areale central-europene: Alpii Transilvaniei (Muntii Apuseni, România) 7#x015F;i Tirolul (Austria şi Italia). Editura Ars Docendi, Bucharest, p. 124.Google Scholar
  73. Turnock D., 2001: Prospects for sustainable cultural rural tourism in Maramureş, Romania. Tourism Geographies 4: 62–94.CrossRefGoogle Scholar
  74. Turnock D. and Dimen L. 2001: Preliminary results on the Apuseni project: Zlatna area. Annales Universitatis Apulensis: Topografie-Cadastru 1: 159–164.Google Scholar
  75. Uncu A., 2001: Rolul planurilor de amenajare a teritoriului administrativ şi planurilor de amenajare a teritoriului intercomunale în dezvoltarea durabila şi în conservarea integrata a valorilor culturale. In: Maftei M. (ed.), Simpozionul european: statul socioeconomic al comunitatilor montane din Europa de astazi cu privire speciala la doua areale centraleuropene: Alpii Transilvaniei (Muntii Apuseni, România) şi Tirolul (Austria 7#x015F;i Italia). Editura Ars Docendi, Bucharest, pp. 38–50.Google Scholar
  76. Vlad S. and Truti S., 1984: Despre turismul montan în România cu privire speciala asupra Muntilor Apuseni. Studii şi Cercetri de Geografie 31: 85–88.Google Scholar
  77. Vrabete M. and Popse C., 1999: Strategical approach for the valuation of potential at the county level (County of Cluj case). In: Surd V. (ed.), Rural Space and Regional Development. Editura Studia, Cluj-Napoca, pp. 258–265.Google Scholar

Copyright information

© Kluwer Academic Publishers 2001

Authors and Affiliations

  • Mircea Buza
    • 1
  • Levente Dimen
    • 2
  • Grigor Pop
    • 3
  • David Turnock
    • 4
  1. 1.Institute of GeographyBucharestRomania
  2. 2.Faculty of SciencesUniversitatea `1 Decembrie 1918'Alba IuliaRomania
  3. 3.Universitatea Babeş-BolyaiCluj-NapocaRomania
  4. 4.Geography DepartmentThe University, LeicesterU.K.

Personalised recommendations