Advertisement

GeoJournal

, Volume 55, Issue 2–4, pp 607–630 | Cite as

The role of industrial archaeology in conservation: The Reşiţa area of the Romanian Carpathians

  • Nicolae Hillinger
  • Martin Olaru
  • David Turnock
Article

Abstract

Industrial archaeology has developed as an important aspect of conservation during the second half of the twentieth century in the Western world and there have been great opportunities in transition countries since 1989 on account of economic restructuring and the importance given to 'niche' tourism. While the core interest lies with machines and industrial buildings, attention is also given to transport systems and the social context, with respect to relations between owners, managers and workers. Moreover, the desirability of maintaining old industrial installations within their traditional landscape settings enables industrial archaeology to make a contribution to sustainable development. This paper considers the prospects for Romania, with particular reference to the Reşiţa area of the Banat Carpathians. The mineral resources of this region gave rise to a metallurgical industry which was established under Habsburg administration in the eighteenth century and continues today. In addition to the principal factories in Anina and Reşiţa, the mining installations, transport systems and power stations contribute to a diverse industrial region in a distinctive physical and cultural setting. The development of the complex is summarised and the opportunities for conservation are evaluated. The tourist infrastructure of the area is also examined with regard to the range of accommodation available.

engineering hydropower industrial archaeology railways steel timber transport 

Preview

Unable to display preview. Download preview PDF.

Unable to display preview. Download preview PDF.

References

  1. Balanescu D.A., 2001: Proiecte Salvarea Patrimoniului Românesc de Arheologie Industriala. Patrimoniu Buletin Informative 1(1): 3–4.Google Scholar
  2. Bordan E. and Bogdan G.C. (eds.), 1971: 200 de ani de construc¸tii de maşini la Reşita 1771–1971 2 vols, Comitetul Municipale Reşita al PCR, Reşita.Google Scholar
  3. Boscaiu M., 2000: Conditiile agroturismului montan în judetul Caraş-Severin. Analele Universitatii de Vest din Timişoara: Geografie 9–10: 275–281.Google Scholar
  4. Bota I., 1997: Teatrul din Oravita. Editura Timpul, Reşita.Google Scholar
  5. Brebenariu R., 2001: Patrimoniu tehnic. Buletin Informative Numar Promotiona, Patrimoniu, p. 2.Google Scholar
  6. Brindza C., 1985: Contributii la cunoasterea minelor vechi aurifere din zona Bocşa-Ocna de Fier-Dognecea (sec. XVIII-XIX). Banatica 8: 243–254.Google Scholar
  7. Brudnjak J., Graf R. and Kremm W., 1998: Das rumänische Banat: Reiseführer für Sudwestrümanien. Austria Medien Service, Graz.Google Scholar
  8. Burileanu S, 1920: Industria metalurgica a Banatuluiu. Buletinul SRG 39: 27–80.Google Scholar
  9. Calin P., 1990: Preocupari în domeniile cercetarii stiintifice şi valorificarii patrimoniului la Muzeul de Istorie al judetului Caraş-Severin. Banatica 10: 463–514.Google Scholar
  10. Chira E., 1999: Istoricul hidroamenajarilor de pe Bârzava Superioara Combinatul Siderurgic Reşita, Reşita.Google Scholar
  11. Cimponeriu G., 1930: Din istoricul Reşitei. UDR, Reşita.Google Scholar
  12. de Martonne Emm., 1922: Le massif Banatique. Lucrarile Institutului de Geografie al Universitatii din Cluj 1: 117–164.Google Scholar
  13. Cossons N. and Hudson K. eds., 1971: Industrial Archaeologists' Guide 1971–1973. David and Charles, Newton Abbot.Google Scholar
  14. Costinescu P., 1999: Inventatori Români. Oficiul de Stat pentru Inventii şiMarci/Asociatia Generala a Inginerilor din România, Bucharest.Google Scholar
  15. Desmireanu I., 1963: Uzinele Reşita în anii 1944–1959. Editura Academiei RPR, Bucharest.Google Scholar
  16. Fenesan C., 1997: Administratie şi fiscalitate în Banatul imperial 1716–1776. Eitura de Vest, TimiŞoara.Google Scholar
  17. Fenesan C., Graf R., Zaberca V.M. and Popa I., 1991: Din istoria carbunelui: Anina 200. Muzeul de Istorie al Judetului Caraş-Severin, Reşita.Google Scholar
  18. Fenesan C. and Wollmann S.V. 1977: Informatii privind mineritul şi metalurgia de la Sasca în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Caiete Banatica 4: 245–257.Google Scholar
  19. Germani D., 1926: Amenajarile hidroelectrice de la Reşita Tiparul Geniului, Bucharest.Google Scholar
  20. Ghenovici A., 1961: Geografia cailor de comunicatie şi a transporturilor in regiunea Banat. Probleme de Geografie 8: 437–450.Google Scholar
  21. Golibrzuch E., 2000: ¸Sanse şi probleme ale dezvoltarii turistice la Gărâna/Wolfsberg. In: Bonninghausen H. (ed.), Calea fierului din Banat: un proiect de dezvoltarea regională pe baza turismului industrial. Editura Graf/Friedrich Ebert Stiftung, Reşita, pp. 79–92.Google Scholar
  22. Graf R., 1985a: 'Doua documente referitoare la începuturile furnalelor din Reşita'. Banatica 8: 255–264.Google Scholar
  23. Graf R., 1985b: Amenajari hidrotehnice din judetul Caraş-Severin în secolele XVIII-XIX. Banatica 8: 283–303.Google Scholar
  24. Graf R., 1987: Informatii documentare despre uzinele din Reşita 1814–1815. Banatica 9: 399–407.Google Scholar
  25. Graf R., 1997: Domeniul banatean al STEG 1855–1920 Editura Banatica, Reşita.Google Scholar
  26. Graf R., 2000a: Judetul Caraş-Severin: o regiune industriala veche cu un potential industrial-cultural şi turistic care aşteapta sa fie valorificat. In: Bonninghausen H. et al. (eds.), Calea fierului din Banat: un proiect de dezvoltarea regională pe baza turismului industrial. Editura Graf/Friedrich Ebert Stiftung, Reşita, pp. 149–161.Google Scholar
  27. Graf R., 2000b: Dognecea: un posibil punct de atractie turistică în Banatul montan. In: Sabiel E. (eds.), Turism integrat: Banat şi Maramureş. Editura InterGraf, Reşita, pp. 105–112.Google Scholar
  28. Grigore M., 1990: Munti nostri: Semenic. Editura Sport-Turism, Bucharest.Google Scholar
  29. Griselini F., 1926: Istoria Banatului Timişan. Asociatia Cultura din Banat, Bucharest.Google Scholar
  30. Gruescu C., 1979: Ocrotiti florile de mina ale Muntilor Banatului. In: Dumitrescu G. (ed.), Ocrotirea naturii în judet-ul Caraş-Severin. Comitetul pentru Cultura şiEducatie Socialista Caras-Severin, Reşita, pp. 49–56.Google Scholar
  31. Gruescu C., 2000: Pentru un centru international de studii a mineralogiei fierului. In: Sabiel E. (ed.), Turism integrat: Banat şi Maramures. Editura InterGraf, Reşita, pp. 141–146.Google Scholar
  32. Halliwell C.J., 1974: 100 years of locomotive building at Reşita. Railway Scene 3: 73–76.Google Scholar
  33. Hillinger N., 1979: Şisturile bituminoase din zona Anina-Doman. Terra 11(1): 54–55.Google Scholar
  34. Hillinger N., 1990: File din monografia unei vechi localităti miniere: Doman. Banatica 10: 521–527.Google Scholar
  35. Hillinger N., 2000: Câteva consideratii asupra zonelor defavorizate în judetul Caraş-Severin. Geographica Timisiensis 8–9: 281–286Google Scholar
  36. Hillinger N., 2001: Constantin Gruescu şi 'florile de mina', Reflex. Arta Cultura Civilizatie 2(7–9): 42–44Google Scholar
  37. Hillinger N. and Turnock D., 1998: The Reşita industrial complex: restructuring and diversification. Geographica Pannonica 2: 35–40.Google Scholar
  38. Hillinger N. and Turnock D., 1999: Historical-geographical change and restructuring at the Reşita metallurgical complex. In: Turnock D. (ed.), Geographical Essays on the Romanian Banat. Leicester University Geography Department, Leicester, pp. 223–336.Google Scholar
  39. Hillinger N. and Turnock D., 2000: The Reşita industrial complex: restructuring and diversification in the post-communist period. In: Light D. and Phinnemore D. (eds.), Post-communist Romania: Geographical Perspectives. Liverpool Hope Press, Liverpool, pp. 7–27.Google Scholar
  40. Hodder I., 1986: Reading the Past: Current Approaches to Interpretation in Archaeology. Cambridge University Press, Cambridge.Google Scholar
  41. Hudson K., 1966: Industrial Archaeology: An Introduction. John Baker, London.Google Scholar
  42. Ianos I., 1986: Considérations sur l'organisation de l'espace urbain du municipe de Reşita. Revue Roumaine: Géographie 30: 57–62.Google Scholar
  43. Manoilescu M., 1921: Isvoarele de energie şi aşezarea geografic a diferitelor industrii în România. Buletinul SRG 40: 23–61.Google Scholar
  44. Manolescu V., Stanescu C., Scaunasu M. and Toma I., 1996: 225 de ani de siderurgie la Reşita: ¸schita monografica 1771–1996. Editura Timpul, Reşita.Google Scholar
  45. Markowski I.A., 2000: Scurte amintiri despre Reşita şi ReşIşenii trecştori pe calea fierului din Banat. In: Sabiel E. (ed.), Turism integrat: Banat şi Maramureş. Editura InterGraf, Reşita, pp. 121–31.Google Scholar
  46. Mihalca D. and Olaru M., 1998a: Urban ecological problems in the landscape of an old industrial region: case study Reşita. In: Breuste J., Feldmann H. and Uhlmann O. (eds.), Urban Ecology. Springer, Berlin, pp. 394–397.Google Scholar
  47. Mihalca D. and Olaru M., 1998b: Aspecte de ecologie urbana in Municipiul Reşita: studiu de caz. Analele Universitatii din Craiova: Geografie 1: 131–142.Google Scholar
  48. Miklosi C., 1930: Electrificarea Banatului. Ministerul Industrie si Comert, Bucharest.Google Scholar
  49. Miklosi C., 1942: Utilizarea energiei hidraulice din Muntii Banatului. Revista Institutului Social Banat-Crisana 10: 545–562.Google Scholar
  50. Mosoarca M., 2001: Oravita. Reflex: Arta Cultura Civilizatie 2(7–9), 44–47.Google Scholar
  51. Munteanu R., 1996: Amenajarile hidrotehnice din bazinul superior al Bârzavei. In: Vert C. et al. (eds.), Proceedings of the Second Regional Geography Conference: Geographical Researches in the Carpathian-Danube Space. Universitatea de Vest din Timişoara Departamentul de Geografie, Timişora, pp. 147–165.Google Scholar
  52. Olaru M., 1983: Din istoricul turismului bana¸tean. Banatica 7: 509–533.Google Scholar
  53. Olaru M., 1994: Reteaua cailor de comunicatie rutiere din Muntii Banatului şi importanta sa turistica. Geographica Timisensis 3: 135–138.Google Scholar
  54. Olaru M., 1996: Muntii Banatului: resursele turistice naturale şi antropice. Editura Hestia, Timişoara.Google Scholar
  55. Olaru M., 2000a:Muntii Banatului: amenajarea si dezvoltarea turistica Editura Hestia, Timi¸soara.Google Scholar
  56. Olaru M., 2000b: Calea fierului banatean şi hunedorean: produs turistic unicat în cadrul ofertei turistice romaneşti. In: Sabiel E. (ed.), Turism integrat: Banat şi Maramureş Editura InterGraf, Reşita, pp. 83–104.Google Scholar
  57. Olaru M., 2001: The development of tourism in the West Economic Region of Romania. In: Szonokyne A.G. (ed.), Hatarok es regiok: nemzetkozi foldrajzi tudomanyos konferencia. Szegedi Tudomanyegyetem Termeszettudomananyi, Szeged, pp. 453–457.Google Scholar
  58. Palmer M. and Neaverson P., 1994: Industry in the Landscape 1700–1900. Routledge, London.Google Scholar
  59. Palmer M. and Neaverson P., 1998: Industrial Archaeology: Principles and Practice. Routledge, London.Google Scholar
  60. Pannell J.P.M. and Major J.K., 1974: The Techniques of Industrial Archaeology. David and Charles, Newton Abbot.Google Scholar
  61. Pasarica I., 1935: Monografia Uzinelor de Fier şi Domeniilor din Reşi¸ta şi frumusetea naturală imprejurimilor. Tiparul Centrala, Bucharest.Google Scholar
  62. Perianu D.G., 1996: Istoria uzinelor din Reşita 1771–1996. Editura Timpul, Reşita.Google Scholar
  63. Perianu D.G., 2000a: Istoria locomotivelor şi a căilor ferate din Banatul Montan. Editura Timpul, Reşita.Google Scholar
  64. Perianu D.G., 2000b: O contributie la turismul industrial din Banat: tematica feroviara. In: Sabiel E. (ed.), Turism integrat: Banat şi Maramureş. Editura InterGraf, Reşita, pp. 113–120.Google Scholar
  65. Radu N., 2000: Anina: o veche regiune industriala cu potential de viitor. In: Sabiel E. (ed.), Turism integrat: Banat şi Maramureş Editura InterGraf, Reşita, pp. 147–156.Google Scholar
  66. Rieser H.-H. and Zimmer P., 2000: Calea Fierului din Banat: un proiect de turism montan integrat in zona montanistica a Banatului. In: Bonninghausen H. et al., (eds), Calea fierului din Banat: un proiect de dezvoltarea regionala pe baza turismului industrial. Editura Graf/Friedrich Ebert Stiftung, Reşita, pp. 7–55.Google Scholar
  67. Rix M., 1955: Industrial archaeology'. The Amateur Historian 2(8): 225–229.Google Scholar
  68. Ruja G., 1977: Exploatarile miniere ale Societatii Uzinelor de Fier şi Domeniilor Reşita 1920–1928. Caiete Banatica 4: 373–383.Google Scholar
  69. Sabiel E., 2000: Turism integrat: Banat şi Maramures. Editura InterGraf, Reşita.Google Scholar
  70. Suru C., 1987: Istoria constructiei locomotivei cu aburi la Reşita 1872–1960. Banatica 9, 479–501.Google Scholar
  71. Suru C., 1990: Constructia de utilaj petrolier la Reşita intre 1924–1954. Banatica 10: 415–437.Google Scholar
  72. U.C.M. Reşita 2000: Şcoala Politehnica din Timisoara-Uzinele din Reşi630–52a 1920–2000: UCM Reşita trecut present viitor. UCMR, Reşita.Google Scholar
  73. Uzum I., 1985: Cai şi perspective în valorificarea patrimoniului de istorie a tehnicii din judetul Caraş-Severin. Banatica 8: 415–448.Google Scholar
  74. Von Bene, G, 1940: Memoriu asupra cărbunărilor din Anina (MS in the possession of Ing. Ion Iorga, Anina).Google Scholar
  75. Wollman V., 1971: Dezvoltarea tehnici miniere din Muntii Caraşeni în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Banatica 1: 197–277.Google Scholar
  76. Wollman V., 1973–1975: Harti privind exploatarile miniere de la Dognecea în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Banatica 2: 187–98; 3: 175–191.Google Scholar

Copyright information

© Kluwer Academic Publishers 2001

Authors and Affiliations

  • Nicolae Hillinger
    • 1
  • Martin Olaru
    • 2
  • David Turnock
    • 3
  1. 1.B-dul.Republicii B17 Sc1 Ap9, Cart.Lunca BârzaveiReşiţaRomania
  2. 2.Geography DepartmentWest University of TimişoaraTimişoaraRomania
  3. 3.Geography DepartmentThe University, LeicesterU.K.

Personalised recommendations