Advertisement

GeoJournal

pp 1–19 | Cite as

‘The village has straight streets and houses in line’: the foundation of new settlements following the appropriation of the newlyweds in nineteenth century Romania

  • Theodor CepragaEmail author
  • Bogdan Suditu
Article
  • 14 Downloads

Abstract

During the nineteenth century, the Romanian provinces of Wallachia and Moldavia underwent a series of political, economic and social transformations, all part of the reforms aimed to consolidate the Romanian national state. An important aspect of these transformations concerned the agrarian property and the condition of peasantry. A series of laws, starting with the Organic Regulations, imposed in the 1830s by the Russian Empire, up until the appropriation of newlyweds and the selling of the state’s domains, in the last decades of the century, contributed to the evolution of the Romanian landownership regime. This paper is focusing on the appropriation of newlyweds, which was passed by the Parliament in 1878, and the subsequent foundation of planned settlements on the public domains. The article investigates the foundation process of these new settlements using information extracted from archive documents, published statistics and historical maps. The analysis concentrates on the localization, morphology, and toponymy of these settlements. Particular attention was given to the evolution of rural planning policies in nineteenth century Romania, following the creation of these new villages. Finally, the paper underlines the importance of the findings to the historical geography of settlements in Romania.

Keywords

Agrarian legislation Appropriation Newlyweds Settlements Rural planning Romania 

Notes

Acknowledgements

The authors would like to thank Dr. Cezar-Iulian Buterez for his insightful comments on an earlier draft.

Compliance with ethical standards

Conflict of interest

The authors declare that they have no conflict of interest.

References

  1. Adăniloaie, N. (1988). Răscoala țăranilor din 1888. București: Editura Academiei R.S.R.Google Scholar
  2. Adăniloaie, N., & Berindei, D. (1967). Reforma agrară din 1864. București: Editura Academiei R.S.R.Google Scholar
  3. Axenciuc, V. (2000). Evoluția economică a României: cercetări statistico-istorice: 18591947. Volumul III. Monedă, credit, comerț, finanțe publice. București: Editura Academiei Române.Google Scholar
  4. Baker, A. R. H. (2003). Geography and history: Bridging the divide (Vol. 36). Cambridge: Cambridge University Press.CrossRefGoogle Scholar
  5. Blum, J. (1978). The end of the old order in rural Europe. Princeton, NJ: Princeton University Press.CrossRefGoogle Scholar
  6. Bodenhamer, D. J. (2010). The potential of spatial humanities. In D. J. Bodenhamer, J. Corrigan, & T. M. Harris (Eds.), The spatial humanities: GIS and the future of humanities scholarship (pp. 14–30). Bloomington: Indiana University Press.Google Scholar
  7. Butlin, A. R. (1993). Historical geography: Through the gates of space and time. London: Arnold.Google Scholar
  8. Caron, J.-C., & Vernus, M. (2015). L’Europe au XIXe siècle. Des nations aux nationalismes. Paris: Armand Colin.Google Scholar
  9. Chirot, D. (1976). Social change in a peripheral society: The creation of a balkan colony. New York: Academic Press.CrossRefGoogle Scholar
  10. Chirot, D., & Ragin, C. (1975). The market, tradition and peasant rebellion: The case of Romania in 1907. American Sociological Review, 40(4), 428–444.CrossRefGoogle Scholar
  11. Colescu, L. (1900). La loi rurale de 1864 et la statistique des paysans devenus propriétaires. Bucarest: Imprimerie «Dreptatea».Google Scholar
  12. Conea, I. (1993). Vrancea: geografie istorică, toponimie și terminologie geografică. București: Editura Academiei Române.Google Scholar
  13. Constantinescu, M. (1925). L’évolution de la propriété rurale et la réforme agraire en Roumanie. București: Cultura Națională.Google Scholar
  14. Corfus, I. (1969). L’agriculture en Valachie durant la première moitié du XIXe siècle. Bucarest: Editions de l’Académie de la République Socialiste de Roumanie.Google Scholar
  15. Crăciun, G. (1996). Moldova în vremea domniei lui Grigore Alex. Ghica, 18491856: Structuri economice și structuri sociale. Iaşi: Editura Noël.Google Scholar
  16. Djuvara, N. (1989). Le Pays roumain entre Orient et Occident: les principautés danubiennes au début du XIXe siècle. Paris: Publications orientalistes de France.Google Scholar
  17. Dobrogeanu-Gherea, C. (1910). Neoiobagia: studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare. București: Editura Librăriei Socec & Comp.Google Scholar
  18. Eliade, P. (1898). De l’influence française sur l’esprit public en Roumanie: les origines, étude sur l’état de la société roumaine à l’époque des règnes phanariotes. E. Leroux.Google Scholar
  19. Emerit, M. (1937). Les paysans roumains depuis le traité d’Andrinople jusqu’à la libération des terres (1829–1864). Paris: Librairie du Recueil Sirey.Google Scholar
  20. Etkind, A. (2011). Internal colonization: Russia’s imperial experience. Hoboken: Wiley.Google Scholar
  21. Giurescu, C. C. (1959). Suprafața moșiilor mănăstirești secularizate la 1863. Revista de Istorie, XII(2), 149–157.Google Scholar
  22. Giurescu, C. C. (2015). Istoria românilor. Volumul II. De la Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazu. București: ALL.Google Scholar
  23. Gregory, I. N., & Ell, P. S. (2007). Historical GIS: Technologies, methodologies, and scholarship. Cambridge: Cambridge University Press.CrossRefGoogle Scholar
  24. Hitchins, K. (1996). The Romanians, 1774–1866. Oxford: Clarendon Press.CrossRefGoogle Scholar
  25. Hitchins, K. (1998). România: 1866–1947. București: Humanitas.Google Scholar
  26. Jones, P. (2001). Agrarian issues during the French revolution, 1787–1799. In J. C. Scott & N. Bhatt (Eds.), Agrarian studies: Synthetic work at the cutting edge (pp. 69–85). New Haven: Yale University Press.Google Scholar
  27. Knowles, A. K. (2002). Past time, past place: GIS for history. Redlands: ESRI Press.Google Scholar
  28. Kogălniceanu, M. V. (1902). Legislația agrară și măsurile luate în favoarea agriculturei de la 1864 până azi. Bucuresci: Institutul de Arte Grafice și Editură Minerva.Google Scholar
  29. Kovács, I. (1973). Desființarea relațiilor feudale în Transilvania. Cluj: Dacia.Google Scholar
  30. Lahovari, G. I., Brătianu, C. I., & Tocilescu, G. G. (1898). Marele Dicționar Geografic al României. Volumul I. București: Stabilimentul Grafic „J. V. Socecu”.Google Scholar
  31. Lahovari, G. I., Brătianu, C. I., & Tocilescu, G. G. (1899). Marele Dicționar Geografic al României. Volumul II. București: Stabilimentul Grafic „J. V. Socecu”.Google Scholar
  32. Lahovari, G. I., Brătianu, C. I., & Tocilescu, G. G. (1900). Marele Dicționar Geografic al României. Volumul III. București: Stabilimentul Grafic „J. V. Socecu”.Google Scholar
  33. Lahovari, G. I., Brătianu, C. I., & Tocilescu, G. G. (1901). Marele Dicționar Geografic al României. Volumul IV. București: Stabilimentul Grafic „J. V. Socecu”.Google Scholar
  34. Lahovari, G. I., Brătianu, C. I., & Tocilescu, G. G. (1902). Marele Dicționar Geografic al României. Volumul V. București: Stabilimentul Grafic „J. V. Socecu”.Google Scholar
  35. Latocha, A., & Nowakowski, D. (2018). Sources and methods used in the reconstruction of settlement networks: An archaeological and geographical perspective on the example of silesia. Studia Geohistorica, 6, 55–69.Google Scholar
  36. Marxer, B. (2003). Idéologie foncière en Russie: du XVIe siècle à aujourd’hui. Paris: L’Harmattan.Google Scholar
  37. Mihăilescu, V. (1923). Contribuţie la studiul populaţiei şi aşezărilor omeneşti din Câmpia Românească între 1853–1899. Buletinul Societății Regale Române de Geografie, XLI, 96–111.Google Scholar
  38. Mihăilescu, V. (1924). Așezările omenești din Câmpia Română: o comparație între harta rusească din 1853 și harta topografică română dela sfârșitul sec. XIX. București: Cultura Națională.Google Scholar
  39. Mihăilescu, V. (1936). L’évolution de l’habitat rural dans les collines de la Valachie entre 1790–1900. Buletinul Societății Regale Române de Geografie, LV, 158–163.Google Scholar
  40. Muică, C. E. (1993). Prospects for Vrancea: A traditional mountain community in Romania. GeoJournal, 29(1), 69–82.CrossRefGoogle Scholar
  41. Munteanu, I. (2012). Nume de sate din județul Brăila. Brăila: Proilavia.Google Scholar
  42. Negulescu, P., & Alexianu, G. (1944). Regulamentele Organice ale Valahiei și Moldovei. București: Întreprinderile „Eminescu” S.A.Google Scholar
  43. Nicolae, I., & Suditu, B. (2008). Toponimie românească și internațională. București: Meronia.Google Scholar
  44. Nistor, I. (2017). Istoria Basarabiei. București: Humanitas.Google Scholar
  45. Plokhy, S. (2015). The gates of Europe: A history of Ukraine. New York: Basic Books.Google Scholar
  46. Poni, P. (1921). Statistica răzeșilor. București: Librăriile „Cartea Românească” și Pavel Suru.Google Scholar
  47. Popescu-Spineni, M. (1936). Procesul mănăstirilor închinate: contribuții la istoria socială românească. București: Institutul de Arte Grafice „Tiparul Universitar”.Google Scholar
  48. Preda, C. (2011). Rumânii fericiți. Vot și putere de la 1831 până în prezent. Iaşi: Polirom.Google Scholar
  49. Prodan, D. (1989). Problema iobăgiei în Transilvania: 17001848. București: Editura Științifică și Enciclopedică.Google Scholar
  50. Roman, I. N. (1907). Studiu asupra proprietăței rurale din Dobrogea urmat de Codul proprietăței fonciare otomane din 1858 și de Legile românești referitoare la proprietatea imobiliară rurală din Dobrogea. Constanța: Tipografia „Ovidiu”.Google Scholar
  51. Rosetti, R. (1907a). Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova. Tomul I. Dela origini până la 1834. București: Atelierele Grafice „Socec” & Co.Google Scholar
  52. Rosetti, R. (1907b). Pentru ce s-au răsculat țăranii. București: Atelierele Grafice „Socec” & Co.Google Scholar
  53. Șandru, D. (1996). Satul românesc între anii 1918 și 1944. București: Casa de Presă și Editură „Cronica”.Google Scholar
  54. Scott, J. C. (1998). Seeing like a state: How certain schemes to improve the human condition have failed. New Haven: Yale University Press.Google Scholar
  55. Șerban, S., & Dorondel, Ș. (2014). A missing link: The agrarian question in Southeast Europe. Martor. Revue d’Anthropologie Du Musée Du Paysan Roumain, (19), 7–30.Google Scholar
  56. Stahl, H. H. (1980). Traditional Romanian village communities: The transition from the communal to the capitalist mode of production in the Danube region. Cambridge: Cambridge University Press.Google Scholar
  57. Suditu, B. (2016). Bucureștiul în locuințe și locuitori de la începuturi până mai ieri (14591989). București: Compania.Google Scholar
  58. Țintă, A. (1972). Colonizările habsburgice în Banat: 17161740. Timișoara: Facla.Google Scholar
  59. Tufescu, V. (1934). Răspândirea satelor de răzeși. Contribuțiuni la studiul populării moldovei. Arhivele Basarabiei, (1).Google Scholar
  60. Turnock, D., & Muică, N. (2010). Settlement of the Pătârlagele depression (Romanian Subcarpathians). Colne: LAP Lambert Academic Publishing.Google Scholar
  61. Vâlsan, G. (1912). O fază în popularea țărilor românești. Buletinul Societății Regale Române de Geografie, XXXIII(1–2), 201–226.Google Scholar
  62. Vintilă-Ghițulescu, C. (2015). Evgheniți, ciocoi, mojici: despre obrazele modernității românești: 17501860. București: Humanitas.Google Scholar
  63. Wilkinson, W. (1821). Tableau historique, géographique et politique de la Moldavie et de la Valachie: auquel on a joint les principaux Traités entre la Russie et la Porte Ottomane, et notamment ceux de Kaïnardgik (1774), de Iassi (1792), et de Bukarest (1812). Paris: Chez Anthe. Boucher, Imprimeur-Libraire.Google Scholar

Copyright information

© Springer Nature B.V. 2019

Authors and Affiliations

  1. 1.Faculty of GeographyUniversity of BucharestBucharestRomania

Personalised recommendations